Educație holistică

Arta de a trăi și onora viața

Written by Petrea Ciortan

Arta de a trăi și onora viața. Nu sunt cuvinte, ci o condiție pe care o îmbrățișăm din ce în ce mai mulți. Prin experiență. Ăsta e rostul valului de informații din sfera spiritualității ce vin peste noi de decenii pentru a stabili o nouă direcție a planetei și nu pentru un confort personal.
Visul meu este de a vedea împuternicire și respect față de viață peste tot și în toate domeniile de activitate. Asta mă hrănește. Asta mă educă. De asta împărtășesc ce împărtășesc, susțin tot felul de grupuri și programe. Nu vreau să mă închin spiritualității sau tehnicilor chiar dacă inevitabil folosesc uneori un limbaj aparent comun. Oricum fiecare înțelege ce vrea prin cuvântul armonie sau iubire.

Acum susțin ce susțin prin metodele ce le am la îndemână, dar știu prea bine că visul vieții crește în mine și începe a crea cadre din ce în ce mai largi și eficiente de împuternicire. Da, vreau să văd oaze de stabilitate în oameni prin accesul la o informație sănătoasă care să asigure cu adevărat creșterea, înflorirea și pregătirea pentru o nouă dimensiune existențială. Da ,vreau să văd cum țara, terra înflorește prin oamenii care încep să își onoreze propria existență. De aici pleacă totul în a determina o nouă direcție planetară, iar asta nu are deloc legătură cu “limbajul spiritual” ci limbajul vieții.

Mai jos ofer o mostră din cum văd un posibil intro la tot ce înseamnă a păși în împuternicire, a păși către era de aur a iubirii și armoniei. E o introducere la maratonul Phoenixul Auriu ce a început acum ceva zile.

„Întâlnirea cu universul spiritual este fascinant și deopotrivă halucinant. Este inspirant și în același timp poate fi extrem de derutant. Este eliberator și în același timp poate fi drumul spre o sclavie extrem de subtilă.
Fără să ne dăm seama universul spiritual ne seduce prin noțiuni foarte elevate. Pur și simplu ne hipnotizează fără ca noi să realizăm și asta nu este nici o problemă dacă vom ști să nu ne pierdem în hățișurile imaginarului și a dimensiunilor psihice colective.

Nu sesizăm mai deloc inițial că în mare parte limbajul vehiculat este unul al devenirii, al căutării, al proiecției, al unor eterne posibilități. Oferta este extrem de seducătoare.
Ni se vorbește despre iubire, armoniei, pace, dimensiuni superioare, ascensiune, iluminare și despre alte valori colosale. Ni se zugrăvește o imagine a spiritului, a esenței și a atingerii lor printr-o firească năzuință, ceea ce este onest și just.
Însă nu realizăm că ni se vorbește foarte puțin despre corpul uman și despre inteligența lui eternă, despre forțele și energiile subtile ce fac ca lumea în care trăim să fie așa cum este.

Ce este cel mai grav și asta se întâmplă din necunoștință de cauză este că nu ni se vorbește despre limitele și condiționările ce rulează în subconștientul colectiv, a cărei forță nu numai că nu este deloc de ignorat, dar stabilește regulile curgerii omenirii. Nu ni se vorbește clar despre energia cu care am fost hrăniți în primii ani de viață și care ne-a influențat definitiv traiectoria vieții, ne-a setat într-un anumit fel chimia și biologia organismului și ne tulbură apele când ne e lumea mai dragă.
Ca și cum acestea nu ar exista, iar ele reprezintă principalele forțe care guvernează existențele oamenilor.
Da, ni se vorbește despre Paradis, dar nici nu ni se explică mai exact ce înseamnă acest Paradis și nici cum să ajungem acolo. Ceea ce poate fi extrem de grav.

Desigur centrul nostru și al tuturor îl reprezintă esența și despre ea se poate vorbi în termeni de iubire, extaz, beatitudine, pace, armonie, dar și de totalitate, întregire ce presupun conținerea atât a “luminii și întunericului”, operarea cu zona conștientă, subconștientă și subconștientă.
La modul cel mai înțelept ar fi de realizat că esența este dintotdeauna în noi și că ceea ce avem de împlinit este să înlăturăm straturile ce o împiedică să se manifeste în toată splendoarea ei. Nu avem de călătorit către esență, fiindcă ea ne conține deja, ci avem să străpungem vălurile ce ne împiedică să o experimetăm continuu. Aceste văluri nu sunt iluzorii, ci ele sunt întipărite în adn-ul nostru, în vibrația și pulsul celulelor, în chimia și biologia organismului. Aceste văluri sunt straturile energetice pe care le-am absorbit încă din perioada intrauterină și mai ales în primii șapte ani de viață. Da. Cei șapte ani de-acasă, da nu la înțelesul unei educații clasice, ci la un cu totul și cu totul alt înțeles.

Cei mai mulți lideri spirituali nu vorbesc despre aceste limitări și condiționări. În mare parte fiindcă nu au ajuns la acest nivel sau fiindcă sunt tributari unor anumite viziuni și sisteme spirituale ce nu ating pronfuzimea deopotrivă a măreției și limitării ființei umane. Pe de altă parte marketingul specific lumii americane ce a creat un trend în ceea ce privește lumea workshopurilor, evenimentelor spirituale promovează partea siropoasă a aventurii spirituale, a întregirii cum o numesc eu. E greu să vinzi transformarea, suferința și focurile alchimice.
Însă dintotdeauna au existat spirite care s-au exprimat tranșant în ceea ce privește evoluția și ce presupune ea în realitate.

Acum aproximativ 700 de ani Rumi concluziona astfel:
„Datoria voastră nu e să căutaţi iubirea, datoria vostră e să înlăturaţi din voi toate barierele pe care le-aţi ridicat împotriva ei.”
Secolul trecut Gurdgieff afirma tranșant și elucidant:
„Esti intr-o inchisoare. Daca vrei sa iesi afara din inchisoare, primul lucru pe care trebuie sa il faci este sa realizezi ca esti in inchisoare. Daca crezi ca esti liber, nu poti scapa.”
Mai aproape de zilele noastre Adyashanti afirma
„Enlightenment is a destructive process. It has nothing to do with becoming better or being happier. Enlightenment is the crumbling away of untruth. It’s seeing through the facade of pretense. It’s the complete eradication of everything we imagined to be true. „

Ca să ajungem pe plaiurile armoniei și iubirii, ale creativității și entuziasmului, este obligatoriu să trecem prin valea condiționărilor și a limitărilor. Cu cât este mai fermă și clară această decizie, cu atât drumul este mai lin, coordonatele existenței mai clare și iluzia conceptelor și a promisiunilor deșarte încep să se destrame. Avem șansa providențială de a descoperi straturi și straturi de condiționare și limitare, de energii stagnante și de a accepta deplin condiția umană actuală din care fiecare dintre noi a răsărit și astfel de a face realmente un pas decisiv către oceanul iubirii. Și astfel începem să lăsăm la modul real esența din străfunduri să ne lumineze și să ne ghideze cu adevărat. În definitiv pășim întru împuternicire și întru re-nașterea rasei umane în alte coordonate.”

Și da, sunt prezent și pot să fiu alături de cei care au mare nevoie de susținere și ghidare în aceste momente de mare transformare exact cum spuneam într-un articol mai vechi: “Sunt prezent și dăruit, iar de arde și aveți mare, mare nevoie strigați Petrea prin mijloacele multimedia actuale și mă voi ivi. Orice moment din viața mea este extrem de prețios. Când nu mă bucur de eterna frumusețe, scriu, creez, sunt într-un proces de dăruire, așa că m-ar bucura să fiu strigat să fiu întru real folos și înflorire.
Sunt prezent și pot dansa prin focurile transformării întru însorirea noastră a tuturor.”

Da sunt prezent și de te simți total copleșit de aceste vremuri, de ești într-o gaură neagră și vrei să te întorci în râurile repezi ale vieții, contactează-mă pentru a face ceva pași sau mai mulți împreună.

   

Dacă ți-a plăcut acest articol și ai vrea să ai acces la mai multă informații asemănătoare sau cu tematică înrudită, te invit să sprijini printr-o donație realizarea centrului multimedia Imago Mundi menit să participe activ la conturarea unei civilizații definite de armonie, comuniune, creativitate, prosperitate și respect față de toate formele de viață ale planetei Pământ. Detalii despre proiect și multe altele conexe găsiti în seria de articole Noi Suntem Inima Pământului postate pe blogul http://templulvietii.ro

Pentru donații te rog să mă contactezi la petrea.ciortan@gmail.com.

About the author

Petrea Ciortan

Leave a Comment